Substantivele din araba literară au
trei cazuri care corespund
nominativului (terminaţia u): al-waladu (copilul)
acuzativului (terminaţia a): al-walada (pe copilul)
genitivului (care corespunde atât genitivului, cât şi acuzativului prepoziţional, terminaţia i): al-waladi (copilului)
trei numere:
singular: rağulun (bărbat)
dual: rağulāni (doi bărbaţi)
plural; acesta este indicat:
fie prin terminaţii (puralul extern): muhandis-muhandisūna (inginer-ingineri); mudarrisa - mudarrisāt (profesoară-profesoare)",
fie prin modificării interne în structura cuvântului (pluralul intern): rağul-riğāl (bărbat-bărbaţi), walad-'awlãd (copil-copii), ğidār-ğudrān (perete-pereţi), bayt-buyūt (casă-case) etc. Gramaticile clasice menţionează în jur de 50 de scheme de formare a pluralui intern sau „spart".
două genuri. Masculinul nu are o desinenţă specială, în timp ce femininul singular se marchează cu /–at/, care se reduce la /–ah/ sau /–a/ când se pronunţă pauzal:
masculin: kalb (câine)
feminin: kalba (căţea)
două tipuri de determinare:
cu articolul hotărât al-,
cu construcţia genitivală de anexiune sau status constructus.
Construcţia genitivală se foloseşte pentru a determina un substantiv printr-o relaţie genitivală: baytu-l-ğār „casa vecinului" (bayt „casă";ğār „vecin").
Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât şi /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere.
Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /–n/, care se numeşte tanwīn: nominativ: waladun (un copil); acuzativ: waladan (pe un copil); genitiv: waladin (unui copil[/color</b>][/b]unui copil[/color</b>]).
7 mai 2011
Pronumele
In araba literară au marca pentru persoană, număr şi gen. Există două tipuri, şi anume, pronumele independente şi cele enclitice sau afixe.
Pronumele enclitice sunt ataşate la sfârşitul verbului, substantivului sau prepoziţiilor şi exprimă complementele verbale şi prepozitionale sau posesia, în cazul substantivelor.
Pronumele afix pentru persoana întâi singular are forme enclitice diferite pentru verb: (/-ni), iar pentru prepoziţii şi substantive(/-y/ după consoane, /-ya/ după vocale).
Pronumele personale Pronume independente Pronume afixe
Singular Dual Plural Singular Dual Plural
Persoana I ’anā - - - naHnu -nī, -ī, -ya - - - -nā
Persoana II masculin ’anta ’antumā ’antum -ka -kumā -kum
feminin ’anti ’antunna -ki -kunna
Persoana III masculin huwa humā hum -hu -humā -hum
feminin hiya hunna -ha -hunn -hunna[/b]
Forme:
Ana- eu
Anta (m), Anti(f)- tu
Hua- el
Hiya- ea
Nahnu(ihna in lb araba colocviala)
Antum- voi (m)
Antunna- voi(f)
Hum- ei
Hunn-ele
Filologii arabi cand trateaza pronumele il trateaza ca pe un subcapitol al numelui
De obicei se foloseste urmatoarea clasificare:'
1. numele ascuns sau subinteles este denumit pronumele personal( ad damir sau al ism al mudmar)
2. Numele de indicare (ism al- isharat), adica demonstrativul
3. Numele interogatiei (ism al- istifham) adica pronumele interogativ
Pronumele personal
Pronumele personal este singurul pronume veritabil din limba araba. El poate avea 2 forme: izolat (damir munfasil) sau afixat (damir muttasil)
Pronumele personal izolat tine locul unui nume in cazul nominative.
Pronumele este plasat dupa verb doar daca vrem sa accentuam pe importanta subiectului ca executant al actiunii.
Ex: Aarif ana hadha ad dars.( eu stiu aceasta lectie)
PRONUMELE AFIX
Pronumele afix indeplineste functia cazurilor genitive si acuzativ al pronumelui personal.
Formele pronumelui afix:
Mie, al meu- iy, niy
Al tau – ka(m), ki (f)
Al lui- hu
Al ei- ha
Al nostru- na
Al vostru- kum(m)
Al vostru- kun(f)
Al lor(f)- hunna
Al lor(m)- hum
exemplu:كتابي – كتابكَ – كتابكِ – كتابهُ – كتابها
Iy se foloseste afixat la nume sau la particolele care au o vocala scurta dupa consoana finala, de exemplu leiy pentru mine.
Exemplu: kitabiy- cartea mea, leiy, maaiy- cu mine.
Niy apare afixat la verbe la particolele in, an, lakin, kaan precum si la prepozitii precum عن:من:
Pronumele enclitice sunt ataşate la sfârşitul verbului, substantivului sau prepoziţiilor şi exprimă complementele verbale şi prepozitionale sau posesia, în cazul substantivelor.
Pronumele afix pentru persoana întâi singular are forme enclitice diferite pentru verb: (/-ni), iar pentru prepoziţii şi substantive(/-y/ după consoane, /-ya/ după vocale).
Pronumele personale Pronume independente Pronume afixe
Singular Dual Plural Singular Dual Plural
Persoana I ’anā - - - naHnu -nī, -ī, -ya - - - -nā
Persoana II masculin ’anta ’antumā ’antum -ka -kumā -kum
feminin ’anti ’antunna -ki -kunna
Persoana III masculin huwa humā hum -hu -humā -hum
feminin hiya hunna -ha -hunn -hunna[/b]
Forme:
Ana- eu
Anta (m), Anti(f)- tu
Hua- el
Hiya- ea
Nahnu(ihna in lb araba colocviala)
Antum- voi (m)
Antunna- voi(f)
Hum- ei
Hunn-ele
Filologii arabi cand trateaza pronumele il trateaza ca pe un subcapitol al numelui
De obicei se foloseste urmatoarea clasificare:'
1. numele ascuns sau subinteles este denumit pronumele personal( ad damir sau al ism al mudmar)
2. Numele de indicare (ism al- isharat), adica demonstrativul
3. Numele interogatiei (ism al- istifham) adica pronumele interogativ
Pronumele personal
Pronumele personal este singurul pronume veritabil din limba araba. El poate avea 2 forme: izolat (damir munfasil) sau afixat (damir muttasil)
Pronumele personal izolat tine locul unui nume in cazul nominative.
Pronumele este plasat dupa verb doar daca vrem sa accentuam pe importanta subiectului ca executant al actiunii.
Ex: Aarif ana hadha ad dars.( eu stiu aceasta lectie)
PRONUMELE AFIX
Pronumele afix indeplineste functia cazurilor genitive si acuzativ al pronumelui personal.
Formele pronumelui afix:
Mie, al meu- iy, niy
Al tau – ka(m), ki (f)
Al lui- hu
Al ei- ha
Al nostru- na
Al vostru- kum(m)
Al vostru- kun(f)
Al lor(f)- hunna
Al lor(m)- hum
exemplu:كتابي – كتابكَ – كتابكِ – كتابهُ – كتابها
Iy se foloseste afixat la nume sau la particolele care au o vocala scurta dupa consoana finala, de exemplu leiy pentru mine.
Exemplu: kitabiy- cartea mea, leiy, maaiy- cu mine.
Niy apare afixat la verbe la particolele in, an, lakin, kaan precum si la prepozitii precum عن:من:
Verbul
în limba arabă verbele au marcă pentru persoană (prima, a doua, a treia), gen şi număr. Se conjugă după două mari paradigme (denumite îndeplinit şi neîndeplinit); două diateze (activă şi pasivă) şi cinci moduri la neîndeplinit: indicativ, imperativ, conjunctiv, jusiv sau apocopat şi energic. Are de asemenea doua tipuri de participiu (activ şi pasiv) şi un nume de acţiune (a nu se confunda cu infinitivul).
Îndeplinitul şi neîndeplinitul se referă, în general, la aspectul verbal, dar unii autori consideră că sunt timpuri verbale sau o combinaţie între timpuri şi aspecte verbale. Pentru evitarea polemicilor, din ce în ce mai mulţi autori le denumesc "forma cu prefixe" (Fp) şi "forma cu sufixe" (Fs).
Îndeplinitul sau forma cu sufixe se construieşte folosind sufixe care combină persoana, numărul şi genul într-un singur morfem, în vreme ce neîndeplinitul sau forma cu prefixe se construieşte folosind o combinaţie de prefixe (pentru persoană) şi sufixe (pentru gen şi număr).
Celelalte moduri, fără imperativ, sunt marcate prin sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat şi /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminaţiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea vocalelor în interiorul verbului: šariba (a bea) - šuriba (a fost băut).
Formele verbale triconsonantice derivate Forma Diateza Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ Participiu Nume verbal
I activă fa‘ala yaf‘ulu if‘al fā‘il fa‘l
pasivă fu‘ila yuf‘alu - - - maf‘ūl - - -
II activă a‘‘ala yufa‘‘ilu fa‘‘il mufa‘‘il taf‘īl
pasivă fu‘‘ila yufa‘‘alu - - - mufa‘‘al - - -
III activă fā‘ala yufā‘ilu fā‘il mufā‘il mufā‘ala
pasivă fā‘ila yufā‘alu - - - mufā‘al - - -
IV activă ’af‘ala yuf‘ilu ’af‘il muf‘il ’if ‘āl
pasivă ’ufi‘la yuf‘alu - - - muf‘al - - -
V activă tafa‘‘ala yatafa‘‘alu tafa‘‘al mutafa‘‘il tafa‘‘ul
pasivă tufu‘‘ila yutafa‘‘alu - - - mutafa‘‘al - - -
VI activă tafā‘ala yatafā‘alu tafā‘al mutafā‘il tafā‘ul
pasivă tufā‘ila yutafā‘alu - - - mutafā‘al - - -
VII activă infa‘ala yanfa‘ilu infa‘il munfa‘il infi‘āl
VIII activă ifta‘ala yafta‘ilu ifta‘il mufta‘il ifti‘āl
pasivă uftu‘ila yufta‘alu - - - mufta‘al - - -
IX activă if‘alla yaf‘allu if‘alil muf‘all if‘ilāl
X activă istaf‘ala yastaf‘ilu istaf‘il mustaf‘il istif‘āl
pasivă ustuf‘ila yustaf‘alu - - - mustaf‘al - - -
Îndeplinitul şi neîndeplinitul se referă, în general, la aspectul verbal, dar unii autori consideră că sunt timpuri verbale sau o combinaţie între timpuri şi aspecte verbale. Pentru evitarea polemicilor, din ce în ce mai mulţi autori le denumesc "forma cu prefixe" (Fp) şi "forma cu sufixe" (Fs).
Îndeplinitul sau forma cu sufixe se construieşte folosind sufixe care combină persoana, numărul şi genul într-un singur morfem, în vreme ce neîndeplinitul sau forma cu prefixe se construieşte folosind o combinaţie de prefixe (pentru persoană) şi sufixe (pentru gen şi număr).
Celelalte moduri, fără imperativ, sunt marcate prin sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat şi /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminaţiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea vocalelor în interiorul verbului: šariba (a bea) - šuriba (a fost băut).
Formele verbale triconsonantice derivate Forma Diateza Îndeplinit Neîndeplinit Imperativ Participiu Nume verbal
I activă fa‘ala yaf‘ulu if‘al fā‘il fa‘l
pasivă fu‘ila yuf‘alu - - - maf‘ūl - - -
II activă a‘‘ala yufa‘‘ilu fa‘‘il mufa‘‘il taf‘īl
pasivă fu‘‘ila yufa‘‘alu - - - mufa‘‘al - - -
III activă fā‘ala yufā‘ilu fā‘il mufā‘il mufā‘ala
pasivă fā‘ila yufā‘alu - - - mufā‘al - - -
IV activă ’af‘ala yuf‘ilu ’af‘il muf‘il ’if ‘āl
pasivă ’ufi‘la yuf‘alu - - - muf‘al - - -
V activă tafa‘‘ala yatafa‘‘alu tafa‘‘al mutafa‘‘il tafa‘‘ul
pasivă tufu‘‘ila yutafa‘‘alu - - - mutafa‘‘al - - -
VI activă tafā‘ala yatafā‘alu tafā‘al mutafā‘il tafā‘ul
pasivă tufā‘ila yutafā‘alu - - - mutafā‘al - - -
VII activă infa‘ala yanfa‘ilu infa‘il munfa‘il infi‘āl
VIII activă ifta‘ala yafta‘ilu ifta‘il mufta‘il ifti‘āl
pasivă uftu‘ila yufta‘alu - - - mufta‘al - - -
IX activă if‘alla yaf‘allu if‘alil muf‘all if‘ilāl
X activă istaf‘ala yastaf‘ilu istaf‘il mustaf‘il istif‘āl
pasivă ustuf‘ila yustaf‘alu - - - mustaf‘al - - -
Structura silabei
Structura silabei
Limba arabă are două tipuri de silabe:
silabe deschise: (consoană-vocală scurtă:qa-lam "creion") şi (consoană-vocală lungă: mā-ra-sa "a practica");
silabe închise: (consoană-vocală scurtă-consoană: šub-bāk "fereastră"); (consoană-vocală lungă-consoană: ša-rīk "partener") şi (consoană-vocală-consoană-consoană: dars "lecţie").
Orice silabă începe cu o consoană – sau o consoană este preluată de la un cuvânt anterior prin elidare – în special în cazul articolului hotărât, al (folosit atunci când se începe o propozitie) sau -l (atunci când urmează unui alt cuvânt). De exemplu:maktabu-l-mutarğim „biroul traducătorului” devine mak-ta-bul-mu-tar-ğim când este rostit pe silabe, luat separat, „traducătorul” se pronunţă al-mutarğim.
Limba arabă are două tipuri de silabe:
silabe deschise: (consoană-vocală scurtă:qa-lam "creion") şi (consoană-vocală lungă: mā-ra-sa "a practica");
silabe închise: (consoană-vocală scurtă-consoană: šub-bāk "fereastră"); (consoană-vocală lungă-consoană: ša-rīk "partener") şi (consoană-vocală-consoană-consoană: dars "lecţie").
Orice silabă începe cu o consoană – sau o consoană este preluată de la un cuvânt anterior prin elidare – în special în cazul articolului hotărât, al (folosit atunci când se începe o propozitie) sau -l (atunci când urmează unui alt cuvânt). De exemplu:maktabu-l-mutarğim „biroul traducătorului” devine mak-ta-bul-mu-tar-ğim când este rostit pe silabe, luat separat, „traducătorul” se pronunţă al-mutarğim.
Radacina
La fel ca în multe alte limbi semitice, structura verbală arabă se bazează, de obicei, pe o rădăcină triconsonantică, care nu este prin natura sa un cuvânt, dar conţine sensul semantic. Consoanele š-r-b, de exemplu, arată rădacina care înglobează sensul larg de „a bea”, s-r-q, „a fura”, ‘-k-l, „a mânca” etc.
Cuvintele se formează prin ataşarea la radăcina triconsonantică (sau, rareori, cvadriconsonantică) a unei structuri vocalice şi a unor afixe (prefixe, sufixe, infixe). În mod tradiţional, gramaticienii arabi au folosit rădacina f-‘-l, „a face”, ca prototip pentru formarea cuvintelor. De la oricare rădacină triconsonantică, se pot forma până la zece forme (în araba clasică cincisprezece), fiecare cu prototipul său particular. Aceste forme, alături de participii şi nume verbale, sunt principalele mijloace de formare a vocabularului în limba arab&#imba arabă[/b].
Mini gramatica limbii arabe
1. Articolul hotarat Al
Se leaga de cuvantul pe care il determina. In transcriere se separa de cuvant printr-o cratima.
Exemplu: al- walad= copilul
2. Articolul nehotarat
Lb. araba nu are acest tip de articol. Daca spunem walad vom traduce un copil , madrasa o scoala.
Articolul insoteste in mod frecvent numele si prenumele.
Asimilarea articolului- in cazul literelor solare L din articol dispare in pronuntie si va fi asimilat de litera de dupa el.
3. Adjectivul in fraza araba
Adjectivul calificativ se plaseaza intotdeauna dupa substantiv . adjectivul cu rol de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul. Daca substantivul este articulat si adjectivul va primi articol.
Exemplu: al baiyt an nazif, almadrasa alkabiyra.
4.Declinarea
Toate substantivele sunt declinabile in limba araba. Prepozitiile si adverbele NU sunt declinabile. Declinarea se aplica la ultima vocala scurta din cuvant. Declinarea este obligatorie in limba araba literara si in cea clasica. In araba colocviala declinarea se utilizeaza doar daca pronuntia impune acest lucru. Dialectele arabe nu utilizeaza declinarea, in acest nivel de limba cuvintele se leaga cu ajutorul vocalelor finale.
5. Adverbul foarte jiddaN se plaseaza intotdeauna dupa adjective.
Exemplu: barid jiddaN, Jamiyl jiddaN
Se leaga de cuvantul pe care il determina. In transcriere se separa de cuvant printr-o cratima.
Exemplu: al- walad= copilul
2. Articolul nehotarat
Lb. araba nu are acest tip de articol. Daca spunem walad vom traduce un copil , madrasa o scoala.
Articolul insoteste in mod frecvent numele si prenumele.
Asimilarea articolului- in cazul literelor solare L din articol dispare in pronuntie si va fi asimilat de litera de dupa el.
3. Adjectivul in fraza araba
Adjectivul calificativ se plaseaza intotdeauna dupa substantiv . adjectivul cu rol de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul. Daca substantivul este articulat si adjectivul va primi articol.
Exemplu: al baiyt an nazif, almadrasa alkabiyra.
4.Declinarea
Toate substantivele sunt declinabile in limba araba. Prepozitiile si adverbele NU sunt declinabile. Declinarea se aplica la ultima vocala scurta din cuvant. Declinarea este obligatorie in limba araba literara si in cea clasica. In araba colocviala declinarea se utilizeaza doar daca pronuntia impune acest lucru. Dialectele arabe nu utilizeaza declinarea, in acest nivel de limba cuvintele se leaga cu ajutorul vocalelor finale.
5. Adverbul foarte jiddaN se plaseaza intotdeauna dupa adjective.
Exemplu: barid jiddaN, Jamiyl jiddaN
Articolul
L’article - défini - le , la , les
- indéfini – un , une , des
L’article contracte
de + le = du Le livre du ( de le ) professeur
à + le = au au ( à le ) professeur
de + les = des
à + les = aux
L’article partitif - employé pour exprimer une quantité qui n’est pas précisée.
Forme = du , de la , de l’ ,des
Je bois de l’eau Je bois un verre de lait
Je bois du lait J’achète un Kilo de pommes
Je mange de la soupe
L’emploi de la préposition de :
1. On emploie la préposition de lorsque le nom est précède par un adjectif qualificatif .
J’achète des fleurs. J’achète de belles fleurs.
J’ achète de beaux fruits.
2. On emploie la préposition de après les adverbes de quantité .
beaucoup , peus , trop , assez , combien , plus ,moins
3. à la forme négative
J’ai des amis . Je n’ai pas d’amis .
La voix active ( diateza activa ) :
-les verbes intransitifs de mouvement
aller , arriver , entrer , sortir , venir , partir , naître , mourir , rester ( de bout ) , tomber ,
venir , revenir , devenir , parvenir , survenir , rentrer .
Je suis venu Nous sommes partis
Tu es venu Vous étés partis
Il est venu Ils sont partis
Elle est venue Elles sont parties
La voix pronominale ( diateza reflexiva ) :
-le pronom réfléchi – me , te , se , nous , vous , se
Je me lave Je me suis lavé Exceptii :
Tu te laves Tu t’es lavé Elles se sont lavées avant le
Il se lave Il s’est lavé petit déjeuner .
Nous nous lavons Nous nous sommes lavés Elles se sont lavé les mains
Vous vous lavez Vous vous étés lavés avant le petit déjeuner .
Ils se lavent Ils se sont lavés
Elles se sont lavées
- indéfini – un , une , des
L’article contracte
de + le = du Le livre du ( de le ) professeur
à + le = au au ( à le ) professeur
de + les = des
à + les = aux
L’article partitif - employé pour exprimer une quantité qui n’est pas précisée.
Forme = du , de la , de l’ ,des
Je bois de l’eau Je bois un verre de lait
Je bois du lait J’achète un Kilo de pommes
Je mange de la soupe
L’emploi de la préposition de :
1. On emploie la préposition de lorsque le nom est précède par un adjectif qualificatif .
J’achète des fleurs. J’achète de belles fleurs.
J’ achète de beaux fruits.
2. On emploie la préposition de après les adverbes de quantité .
beaucoup , peus , trop , assez , combien , plus ,moins
3. à la forme négative
J’ai des amis . Je n’ai pas d’amis .
La voix active ( diateza activa ) :
-les verbes intransitifs de mouvement
aller , arriver , entrer , sortir , venir , partir , naître , mourir , rester ( de bout ) , tomber ,
venir , revenir , devenir , parvenir , survenir , rentrer .
Je suis venu Nous sommes partis
Tu es venu Vous étés partis
Il est venu Ils sont partis
Elle est venue Elles sont parties
La voix pronominale ( diateza reflexiva ) :
-le pronom réfléchi – me , te , se , nous , vous , se
Je me lave Je me suis lavé Exceptii :
Tu te laves Tu t’es lavé Elles se sont lavées avant le
Il se lave Il s’est lavé petit déjeuner .
Nous nous lavons Nous nous sommes lavés Elles se sont lavé les mains
Vous vous lavez Vous vous étés lavés avant le petit déjeuner .
Ils se lavent Ils se sont lavés
Elles se sont lavées
Abonați-vă la:
Postări (Atom)